Translate Le Moustache

marți, 16 octombrie 2012

Cum mi-am recăpătat memoria

      Cine sunt eu? Unde, Dumnezeu, mă aflu? Mi-am pus întrebările astea de prea multe ori ultima săptămână. Se apropie ziua de Craciun dar eu tot nu-mi pot aminti nici măcar ce nume poartă bărbatul acela blond din fotografia pe care o are mama pe noptieră. Tot mama spune că ar fi tata și că numele lui ar fi Andrei; iar al meu George. Nu-mi amintesc nici asta. Așa cum nu-mi amintesc nici cine e domnișoara de mă vizitează zilnic. O aud uneori vorbind cu mama în hol, spunându-i că în condițiile în care aș fi iubit-o cu adevărat, nicio lovitură la cap nu m-ar fi făcut să uit cine e. Poate că are dreptate, având în vedere că am uitat doar chipurile celor ce se presupune a fi cei dragi mie. În mod curios, rețin perfect cum să mă spăl pe dinți sau cum să beau apă. Și-apoi, dacă ar fi să-i dau dreptate domnișoarei, ar însemna că nici de mine nu mi-a păsat prea mult, pentru că nici numele meu nu mi l-aș fi amintit din proprie inițiativă.

      Totuși, nu mai e mult până vine Crăciunul, iar eu trebuie să-i cumpăr ei cadou. Cum îi pot cumpăra cadou cuiva de care nu-mi amintesc? Oare mă pot reîndrăgosti? E frumoasă, dar sufletul ei nu-l cunosc... Aș putea să mă duc într-un magazin și să-i cumpăr bijuterii. Da! Cu așa ceva nimeni nu dă greș! Femeilor le plac bijuteriile! Cum de țin minte treaba asta, dar nu pot reține ce bijuterie i-ar plăcea iubitei mele??! Dacă-i cumpăr un set de bijuterii cu cristale, iar ei îi place, spre exemplu, zirconia? Trebuie să risc... Crăciunul se apropie, iar o alegere nepotrivită este înzecit mai bună decât nicio alegere. 

*

      Drumul până la magazinul de bijuterii a fost un haos total. Nu numai că mi-am găsit cu greu drumul spre el și că m-am pierdut de două ori pe drumul de la întoarcere, însă nici nu aveau la vânzare ceea ce mi-aș fi dorit să găsesc. Oi fi eu dereglat cu totul de la lovitură la cap, ori în orașul ăsta a dispărut orice urmă de bun gust? Ca să nu mai menționez de înghesuială... Cu doar trei zile până la Crăciun, nu văd să mai am timp să găsesc o bijuterie frumoasă. E clar, nu tu memorie, nu tu cadou de Crăciun... ce femeie ar vrea să rămână lângă unul ca mine? Nici eu n-aș vrea să rămân lângă mine, în condițiile astea...

**

      Din fericire, una din activitățile pe care încă-mi aminteam cum să le întreprind este surfatul pe internet. Așa că, dacă am văzut că n-am nicio șansă să-i cumpăr cadou dintr-un magazin fizic, am intrat pe LuxuryGifts.ro. Habar n-aveam eu că treaba asta are să-mi schimbe condiția de om fără memorie. De ce? Pentru că acolo am găsit bijuteria care mi-a făcut memoria să revină. 

http://www.luxurygifts.ro/bratara-din-piele-cu-decoratiune-bufnita

     Ce? Credeați că mă refer la vreun inel de logodnă pe care îl promisesem domnișoarei înainte să fiu lovit la cap? Nici vorbă! Individa asta, se pare că nu merită nimic! Numai din cauza ei sunt acum în postura în care sunt. Vedeți voi, acum totul e clar pentru mine! Înainte de accident, eu eram îndrăgostit de altă femeie. Femeii respective îi plăceau foarte mult bufnițele. De fapt, imaginea unui pandantiv în formă de bufniță, de la gâtul iubitei mele, e ultima imagine pe care o am înainte să fiu lovit în cap. Mă plimbam cu iubita mea prin parc, când, cea ce acum se dă drept iubita mea, a venit prin spatele meu și mi-a articulat o poșetă în cap, fiind de ceva vreme îndrăgostită-colț cu obsesia, de mine. Nu știu ce Doamne-iartă-mă avea în poșeta aia, pentru că asta a fost tot. Iar restul poveștii îl știți. 

***

      Probabil sunteți curioși ce-am făcut pe mai departe. Ei, bine, am comandat brățara de la Luxury Gifts, i-am rugat tot pe ei s-o împacheteze în schimbul unei sume modice. Pachețelul mi-a venit acasă în timp record, numai bine pentru a merge de Crăciun acasă la adevărata mea iubită. Bijuteria modernă cu bufniță m-a salvat. Nu e bijuteria care mi-a schimbat viața, ci bijuteria care m-a ajutat să nu mi se schimbe viața... în rău. Probabil c-ar fi trebuit s-o reclam pe impostoare la poliție, însă, n-ar fi fost Crăciunul, Crăciun dacă aș fi acționat pe sistemul ,,dinte pentru dinte”. Crăciunul înseamnă bunătate. Cu toată bunătatea, tot i-am aplicat neoficial o interdicție de a se mai apropia de mine sau de cei dragi mie.

     Adevărata mea iubită s-a bucurat să mă vadă în ziua de Crăciun în pragul ușii ei. Cu un brad în ghiveci după mine (pentru că niciodată nu am fost de acord cu uciderea brazilor de Crăciun). Ba chiar și Toto, câinele ei, s-a bucurat să mă vadă. Toată lumea e fericită de Crăciun. Mai puțin iubita impostoare, firește. Adio, amnezie! Mulțumesc, Luxury Gifts!



Superblog 2012, proba cu numărul cinci - avampremieră Crăciunistică marca LuxuryGifts.ro, remixată de către mine.


6 comentarii:

  1. Răspunsuri
    1. Hehehe de bine sau hehehe de-ăla de rău? :D

      Ștergere
    2. Îi bine că-i bine! :D Tu, cel ce mi-a aplicat mustață sub nas în Photoshop, ca să am eu ce poză cu mine pune pe blog. :D

      Ștergere
  2. ma asteptam sa fie un articol plangacios!nu ma asteptam la finalul asta! :))))))))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Uite ce lucruri bune se întâmplă când mai citești și tu articolul până la capăt, nu ca alte dăți! :D

      Ștergere

Spune-ți părerea (fie ea și-n contradictoriu cu a mea), dar fă-o cu bun simț!