În secret, mereu mi-am dorit să mă fi născut undeva în Regatul Unit. If I had and English accent, I'd never shut up, spunea o vorba. Culmea e că englezii nu vorbesc mai mult decât trebuie, tocmai ăsta e unul din aspectele care mă atrag. Hercule Poirot, Downton Abbey, Jack the Ripper, The Virgin Queen, Henry Tudor, celți cărora odată le zicea keltoi sau kelt. Și, finalmente, five o'clock tea.
Ceaiul calmează. Fie cel de la ora 5, 6, 7, 8, 9, ceaiul de tei, somn. Ceaiul de codița șoricelului - te ține viguros și cu spatele țeapăn, în stil englezesc. Totul se trage de la un ficat sănătos. Chiar și dragostea tot pe-acolo trece, dacă analizezi totul toxină cu toxină - care, mai apoi ajunge-n sânge, și-apoi direct cu foc la inimioară.
Ceainării cu iz Brit nu există pe la noi. Există oameni care vor să transforme locuri românești în unele cu iz de-acest gen, dar în definitiv, izul Brit nu există. Irish Breakfast, ceai negru. L-am băut săptămâna trecută. Bun! Bun! Și hai să fim serioși că n-ai nevoie de atmostferă, atât timp cât ai abilitatea de a închide ochii preț de câteva pentru a-ți imagina. Iar o atmosferă altfel decât românească dintr-o ceainărie românească ar părea exagerată și falsă. Cel puțin în acepțiunea mea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Spune-ți părerea (fie ea și-n contradictoriu cu a mea), dar fă-o cu bun simț!