Povestea maseuzei cicălitoare

    A fost odată ca niciodată o Iulia pe care o durea spatele. Costant. Fără zile de pauză, fără milă. În fiecare dimineață aceași poveste, trezit de dimineață cu spatele băgat, parcă, la menghină. Din cauza saltelei total inconfortabile, firește. Nu de alta, dar m-a mâncat undeva acum câțiva ani, să-mi cumpăr primul pat care mi-a ieșit în cale și firește că din lipsă de spațiu, nu am ales chiar un pat ci o canapea, a cărei saltea în timp s-a deteriorat atât de tare încât am ajuns să-mi plâng zilnic de milă, așa cum menționam și la începutul articolului. Ce-și face omul cu mâna lui, se numește lucru manual, da. 

    Eh, și uite-așa a început epopeea mea cu measeuza. În loc să mă gândesc să îmi schimb patul și să-mi achiziționez o saltea saltex, eu ce-am făcut? Mi-am angajat o maseuză, maseuza from hell. Nu, n-am să o uit niciodată și sub nicio formă nu mă voi mai duce la alta vreodată pentru că mi-a creat destule sechele asta. Poate chiar, undeva, cândva, la bătrânețe (dacă mai prind perioada - cu un așa spate nu se știe niciodată) am să scriu o carte despre ea și-am s-o fac celebră. Dacă vrei nu un masaj de relaxare ci de crispare, asta e soluția: vă dau în particular numărul de telefon al tipei care, pentru câteva săptămâni mi-a fost maseuză. 

    Ce făcea mai exact tipa respectivă? Destul de simplu, pe lângă faptul că înțelegea greșit noțiunea de masaj de relaxare, trancanea non stop. Nu stiu cum sunt altii cand se duc la un salon de masaj, dar mie imi place sa tac si sa nu aud nimic in afara de, eventual, o muzica de relaxare. Sub nicio forma nu vreau sa aud vocea pitigaiata a maseuzei povestitndu-mi toata viata ei, despre nemultumirile ei, despre cum n-are tot ce ar vrea ea sa aiba. Welcome to the jungle! Nimeni nu are chiar tot ce isi doreste. Nu ma vezi pe mine ca opresc oamenii pe strada vorbindu-le despre ceea ce-mi lipseste mie in viata, nu? Asa ca nu-mi distruge o ora de masaj pe care nu mi-ai facut-o cadou, ba dimpotriva, chiar ti-am platit-o. Și nu ieftin! 

    Si ca sa fie cireașa de pe tort cireașă în toată regula, deși ăla ar fi trebuit să fie un masaj de relaxare, începe la un moment dat gagica să-mi dea sfaturi în legătură cu locurile de unde ar trebui să dau jos, locurile unde ar trebui să mai pun, unde ar trebui să tonifiez și așa mai departe. Hello! M-ai auzit pe mine că am venit la tine pentru sfaturi? Am venit să mă relaxez, să-mi fie bine, nu să mă faci tu să mă simt prost că nu-s perfectă. Dacă ar fi după mine, eu le-aș pune un căluș la gură și-aș rezolva problema. Nu vreau să aud gură de maseuză trăncănind către mine, nu vreau să știu ce probleme are acasă, de ce a ajuns maseuză și de ce nu e ea acum câștigătoarea premiului Nobel pentru... masat. De fapt, știu de ce...

    Totul doar pentru că, la momentul potrivit m-am zgârcit și nu am investit într-o saltea potrivită. Dă-i românului mintea cea de pe urmă. Nu e nimic, de acum știu ce am de făcut. Cu siguranță e mai bine mai târziu decât niciodată. Însă mai bine decât mai târziu e mai devreme.

    Ca să nu pățiți ca mine, intrați aici: http://www.saltele-ortopedice.net/saltea-saltex-superortopedica-160x200/