1. Povestea Sălciei Bătrâne
A fost odată ca niciodată, pentru că dacă n-ar fi fost, nu s-ar mai fi povestit, o salcie bătrână ce locuia pe malul unui lac. Toată ziua, de dimineață până de cu seară, bătrâna salcie privea păsărele ciripitoare și voioase ce zburau pe lângă ea, admira cercurile mici pe care le făceau fruzele altor copaci atunci când atingeau luciul apei și i se umplea sufletul de fericire când soarele răsărea în fiecare dimineață. În fiecare zi, viața bătrânei sălcii era la fel. Nu că ar fi deranjat-o, pentru că viața îi era destul de liniștită, însă, de la un timp, salcia începuse să se întrebe care ar fi rostul existenței sale pe fața pământului. Mărul face mere, păsările încântă prin trilurile lor, apa susține viața, dar al ei care să fi fost scopul?
Până într-o zi, când la umbra-i se așeză un om istovit și bolnav. Văzându-l, salcia cea bătrână îl întrebă pe om ce s-a întâmplat de arată ca și cum întreaga lume i-ar fi stat pe cap. Mâhnit, omul îi spuse că atât de tare îl dor picioarele de la reumatism, încât se teme că nu va putea ajunge acasă la timp pentru ziua fiicei sale, cum abia fusese lăsat la vatră din Al doilea Război Mondial, iar calul i se îmbolnăvise, trebuind astfel să ajungă pe jos. Tare îl mai dureau picioarele pe omul nostru, iar salcia tare tristă se mai simțea pentru necazul acestui om ce deja trecuse printr-un război, nemaiavând nevoie de încă o durere.
Vrând să-l aline, salcia bătrână își așeză ramurile pe picioarele omului, în semn de afecțiune, după care omul adormi la poalele ei. Când se trezi, soldatul constată că durerea de picioare cauzată de reumatismul dobândit în noroaiele războiului dispăruse complet. Se pare că salcia noastră nu era chiar atât de inutilă precum crezuse, ea având proprietăți terapeutice.
Povestea spune că salcia cea bătrână locuiește și acum pe același mal de apă, amintindu-și mereu cu drag faptul că a reușit să fie de folos cuiva. Aceași poveste spune că soldatul vindecat de ramurile binefăcătoare ale salciei a ajuns la timp acasă pentru ziua copilei lui, trăind cu toții o viață foarte fericită.
Și-am încălecat pe-o salcie, și v-am spus povestea fără calicie!
VA URMA...
În zilele noastre, salcia și-a unit puterile cu încă alte 11 plante (migdalul, mesteacănul pufos, teiul argintiu, coacăzul negru, magnolia, ghimbirul, socul, urzica, orzul verde, stejarul, ginkgo biloba) pentru a forma 12 Plante - unul din acele suplimente alimentare ce nu trebuie să lipsească nimănui din dulăp.
O campanie Blogal Initiative.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Spune-ți părerea (fie ea și-n contradictoriu cu a mea), dar fă-o cu bun simț!